"La mulți ani!" - un clișeu obosit

     Clișeele! Ne izbim de ele permanent, fie în viața reală, fie abuzăm de ele în cea virtuală. Incepînd de la filmele hollywoodiene în care actorii în fața unei catastrofe le promit celorlalți că o să fie bine (Everything will be alright! I promise you!), pînă la tanti de la piață cu sacoșa care îți spune: ”Ce să faci, așa a fost să fie!” sau urări la nunți ”Casă de piatră!” ( de ce nu vilă cu piscină???)
     Dar de departe cea mai întîlnită, folosită și fără sens e urarea ”La mulți ani!” . O auzi de ziua ta, de ziua șefului, de ziua femeii, de ziua îndrăgostiților și multe alte evenimente. Eu nu o înțeleg și de aceea o evit cît pot de mult! De ce ar vrea cineva să trăiască o vîrstă matusalemică și să ajungă un bătrînel stafidit, îndopat cu pastile, care nu mai poate bea o bere sau sparge o sămînță. Care devine o povară pentru ceilalți și cîteodată pentru el însuși. De ce să nu îți dorești să trăiești doar pînă apuci să ieși la pensie să te plimbi cu nepoții prin parc. Bineînțeles că nu depinde de tine asta, dar se spune: ”ai grijă ce-ți dorești că s-ar putea să se întîmple!” (ehh, un alt clișeu!)
     Dar de ce să nu înlocuim urarea asta cu ceva personalizat sau măcar cu ceva mai folositor? ”Îți doresc tot ce-mi dorești tu mie!” e un exemplu sincer și din inimă. Ce e mai trist?  Faptul că nici măcar obositul ăsta de la mulți ani nu se mai transmite așa față în față sau prin telefon. El s-a transformat în ”LMA” (lăsați măi arfele) și se scrie pe facebook, care ”din fericire” iți reamintește cînd e ziua cuiva să nu cumva să ratezi postarea norocoasă pe pagina sărbătoritului.
     Anul trecut uitasem de ziua unei prietene apropiate, D. și mi-a reproșat că ea niciodată nu uită cînd e ziua mea. Șiiiii am făcut un experiment! Cu 2 zile înainte de ziua mea am șters-o de la prieteni pe facebook. Rezultatul e previzibil. Am sunat-o și i-am spus ”Nu contează dacă uiți o zi atît timp cît ce ai făcut în celelalte 364 compensează!
     Un alt caz în care se folosește urarea asta, mai lipsit de sens, e de Anul Nou. Spunea o bloggeriță: ”Nu înțeleg de ce toată lumea spune La mulți ani 2013? E clar că oricît i-am ura noi, tot 12 luni o să țină! ” Foarte  adevărat!
     De ziua națională, aceeași poveste! La mulți ani România, românilor de pretudindeni, românilor de peste Prut, românilor bronzați etc. Dacă prin atîtea războaie, dominații și imperii prin cîte a trecut țara asta și încă mai există noțiunea de popor român, e clar că și de acum încolo va rezista. Și dacă nu va rezista, oare va fi salvată România de urările astea?
     Singurul context logic în care văd urarea asta e la o nuntă cînd poți să le urezi proapeților aventurieri ”La mulți ani ÎMPREUNĂ!”. Mai ales cu atîtea divorțuri sau cu mariaje de 2-3 ani, urarea asta sună mai degrabă a ironie. Măcar are sens cu condiția ca anii ăia să nu fie peste limita bunului simț.
    ”Și-ar mai fi de zis multe, dar prefer să închei, oricum nimeni n-o să asculte” cum zice Vescan într-o melodie. Am doar o rugăminte: Vă rog frumos nu-mi mai spuneți ”La mulți ani!” de ziua mea, de ziua femeii, de mărțisor, de Anul Nou, de Ignat, de 30 mai sau de 1 decembrie. Și mai ales pe facebook. Dacă tot vreți să-mi urați ceva, faceți-o printr-un telefon sau mesaj. Sau un mesaj original măcar dacă tot e pe fb! Mulțumesc!